Entorsa este una dintre cele mai comune leziuni musculo-scheletale, care apare atunci când ligamentele unei articulații sunt întinse sau lezate parțial ca urmare a unei mișcări bruște și puternice, peste limitele fiziologice ale ligamentului. Poate afecta orice articulație, dar cele mai frecvent implicate sunt glezna, genunchiul și încheietura mâinii. Printre cele mai frecvente cauze se numără accidentele casnice, practicarea sporturilor fără încălzirea necesară sau accidentele rutiere.
Ce este entorsa?
Entorsa reprezintă o leziune a ligamentelor, acele benzi fibroase care leagă oasele între ele pentru a susține și stabiliza articulația. Leziunea ligamentară în entorsă este determinată de depășirea capacității ligamentului de a rezista forțelor aplicate. Rezultatul constă în microleziuni ale fibrelor colagenice, în cazurile ușoare, sau rupturi complete, în cazurile severe. Acest proces generează inflamație locală, edem și limitarea mobilității articulației afectate.
Spre deosebire de luxații, în care articulația se deplasează complet și poate necesita reducere manuală sau intervenție chirurgicală, entorsa implică doar deteriorarea ligamentară, fără deplasarea oaselor.
Tipuri de entorse în funcție de articulația afectată
Entorsele pot fi clasificate în funcție de localizarea leziunii. Printre cele mai frecvente tipuri de entorse se numără:
Entorsa gleznei:
- Este cel mai frecvent tip de entorsă, asociată adesea cu sporturi precum baschet, fotbal sau alergare.
- Apare de obicei prin inversiunea sau eversiunea piciorului.
Entorsa genunchiului:
- Implică ligamentele încrucișate (anterior și posterior) sau colaterale (medial și lateral).
- Este frecvent întâlnită în sporturile de contact și în cele care implică schimbări rapide de direcție.
Entorsa încheieturii mâinii:
- Apare frecvent în urma unei căderi pe mâna întinsă.
- Este comună în activități cotidiene sau în sporturile care implică căderi repetate, precum gimnastica.
Entorsa umărului:
- Apare mai rar și este cauzată de mișcări forțate de torsiune sau impact direct.
Gradele entorsei
Entorsele sunt clasificate,de asemenea, și în funcție de severitatea leziunii ligamentare și de gradul de afectare a funcționalității articulației. Cele trei grade de entorse sunt:
Entorsa de gradul I (ușoară):
- Implică o întindere minimă a ligamentelor, fără rupturi evidente, cu leziuni structurale microscopice.
- Simptomele includ durere moderată, ușoară umflătură și o mobilitate puțin afectată.
- Recuperarea este rapidă, de obicei în câteva zile, fără sechele funcționale.
Entorsa de gradul II (moderată):
- Se caracterizează printr-o ruptură parțială a ligamentului, însoțită de o instabilitate articulară ușoară.
- Simptomele includ durere intensă, edem pronunțat, vânătăi și limitarea semnificativă a mișcării articulației.
- Necesită o perioadă mai lungă de recuperare, de la câteva săptămâni la câteva luni.
Entorsa de gradul III (severă):
- Implică o ruptură completă a ligamentului, ducând la o instabilitate articulară evidentă.
- Simptomele includ durere severă, edem masiv, hematom extins și pierderea completă a funcției articulației.
- Poate necesita imobilizare prelungită sau intervenție chirurgicală pentru reconstrucția ligamentului.
Cauzele entorsei
Entorsa apare de obicei în urma unei mișcări bruște sau a unui traumatism care forțează articulația să depășească limita normală de mișcare. Printre cele mai comune cauze se numără:
- Căderile accidentale: Glezna se poate răsuci când aterizați pe o suprafață neregulată. Încheietura mâinii poate fi afectată în timpul unei căderi în care încercați să vă protejați cu mâna.
- Activitățile sportive: Schimbările rapide de direcție sau săriturile din sporturi precum fotbal, baschet sau volei cresc riscul de entorsă. Sporturile de contact, cum ar fi rugby-ul, implică deseori traumatisme directe.
- Mișcări repetitive sau solicitare excesivă: Efortul fizic intens și repetitiv poate suprasolicita ligamentele.
- Accidente casnice: Alunecările și căderile la domiciliu sunt o cauză frecventă, mai ales la persoanele în vârstă. Căderea pe brațul întins poate provoca entorse.
- Echipamente inadecvate: Utilizarea pantofilor nepotriviți sau lipsa echipamentului de protecție în timpul sporturilor poate crește riscul de entorse.
- Lipsa încălzirii înainte de efort: Mușchii și ligamentele rigide sunt mai susceptibile la leziuni, de aceea lipsa unei încălziri adecvate predispune la entorse.
- Traumatisme directe: Loviturile puternice asupra articulației, fie din cauza unui accident rutier, fie în timpul sporturilor de contact, pot întinde sau rupe ligamentele.
- Ridicarea greutăților: Mișcările greșite sau efortul excesiv pot întinde ligamentele umărului.
- Rotațiile forțate: Activitățile care implică răsuciri bruște ale brațului pot afecta ligamentele.
- Hiperextensie: Îndoirea excesivă în spate sau înainte a degetului, comună în baschet, volei sau gimnastică.
- Traumatisme repetitive: Mișcările repetitive în sporturi precum escalada sau arte marțiale pot duce la suprasolicitarea ligamentelor de la nivelul degetelor.
Simptomele entorsei
Simptomele variază în funcție de severitatea leziunii și de articulația afectată. Cele mai frecvente semne și simptome includ:
- Durere: Localizată în jurul articulației afectate, mai intensă în timpul mișcării.
- Umflătură: Apare rapid după leziune, din cauza inflamației.
- Vânătăi: Rezultatul ruperii vaselor mici de sânge din zonă.
- Mobilitate redusă: Dificultatea sau imposibilitatea de a mișca articulația.
- Instabilitate: Senzația că articulația nu poate susține greutatea.
- Senzație de căldură locală: Uneori, pielea din jurul articulației poate părea caldă.
Entorsa gleznei
Glezna, cunoscută și sub numele de articulația talocrurală, este o structură complexă ce permite mișcarea piciorului în toate planurile. Aceasta are un rol esențial în absorbția șocurilor și transmiterea greutății corpului către sprijinul plantar, atât în repaus, cât și în mișcare. Dintre toate entorsele, cele de gleznă sunt cele mai frecvente, fiind cel mai adesea cauzate de mișcări de inversiune. În această situație, talpa piciorului se rotește spre interior, ceea ce poate duce la întinderea sau ruperea ligamentelor situate pe partea exterioară a gleznei. În cazurile severe, pot fi afectate și ligamentele superioare ale gambei.
Mai rar, entorsa gleznei poate apărea prin eversiune, atunci când talpa piciorului este forțată spre exterior. Această mișcare anormală poate provoca leziuni ale ligamentelor interioare ale gleznei.
Entorsa genunchiului
Genunchiul, o articulație stabilizată de patru ligamente principale, poate suferi entorse care afectează unul sau mai multe dintre acestea. Ligamentele anterioare și posterioare susțin mișcarea înainte și înapoi, în timp ce ligamentele colaterale stabilizează mișcările laterale.
Entorsele genunchiului sunt frecvente în sporturi precum fotbal sau baschet, fiind adesea rezultatul săriturilor, răsucirilor bruște sau al impacturilor directe. De asemenea, accidentele rutiere sau căderile severe pot forța articulația dincolo de limitele normale de mobilitate, cauzând leziuni ligamentare. Loviturile sau căderile puternice pe genunchi pot, de asemenea, să ducă la entorse, necesitând diagnostic și tratament prompt pentru a preveni complicațiile pe termen lung.
Diagnosticul entorsei
Diagnosticul este esențial pentru a evalua gravitatea leziunii și pentru a exclude alte probleme, cum ar fi fracturile sau luxațiile. Procesul include:
1. Examinarea clinică
- Medicul evaluează articulația afectată, verificând durerea, umflătura, mobilitatea și stabilitatea.
2. Imagistica medicală
- Radiografia: Utilizată pentru a exclude fracturile.
- RMN (rezonanța magnetică): Este utilă pentru a detecta leziuni detaliate ale ligamentelor și țesuturilor moi.
- Ecografia: Poate identifica rupturile ligamentare într-un mod non-invaziv.
Tratamentul entorselor
Tratamentul entorselor variază în funcție de severitatea leziunii. Scopul principal este reducerea durerii, umflăturii și restabilirea funcției articulației.
1. Tratamentul inițial (Regula RICE)
RICE este un acronim care descrie pașii principali pentru tratamentul imediat al entorselor:
- R (Rest): Odihniți articulația pentru a preveni agravarea leziunii.
- I (Ice): Aplicați gheață timp de 15-20 de minute, de mai multe ori pe zi, pentru a reduce inflamația.
- C (Compression): Folosiți bandaje elastice pentru a limita umflătura.
- E (Elevation): Ridicați zona afectată deasupra nivelului inimii pentru a minimiza edemul.
2. Medicamente
- Analgezicele, cum ar fi ibuprofenul sau paracetamolul, pot ajuta la reducerea durerii și inflamației.
3. Imobilizarea
- În cazurile mai grave, este posibil să aveți nevoie de orteze sau ghipsuri pentru a stabiliza articulația.
4. Fizioterapia
- Exercițiile de reabilitare sunt esențiale pentru a recăpăta forța, flexibilitatea și stabilitatea articulației.
- Terapia fizică poate include exerciții de întărire musculară, stretching și tehnici de propriocepție.
5. Intervenția chirurgicală
- În cazuri rare, entorsele de gradul III pot necesita repararea chirurgicală a ligamentelor.
Recuperarea medicală în cazul entorselor
Recuperarea medicală este un proces esențial pentru a asigura vindecarea completă și prevenirea complicațiilor după o entorsă. Printr-o abordare multidisciplinară și un program de reabilitare adaptat severității leziunii, pacienții pot reveni la activitățile zilnice în siguranță și fără sechele.
Scopul principal al recuperării este de a restabili funcționalitatea articulației afectate, de a preveni complicațiile și de a reduce riscul recidivelor. Fără o reabilitare adecvată, o entorsă poate duce la instabilitate cronică, dureri persistente sau chiar artroză post-traumatică.
Importanța recuperării medicale
- Restabilirea mobilității și forței:
Recuperarea ajută la refacerea amplitudinii mișcărilor și a puterii musculare, prevenind rigiditatea articulară. - Prevenirea complicațiilor:
Reabilitarea corectă reduce riscul de instabilitate articulară, o problemă frecventă în entorsele netratate. - Accelerarea vindecării:
Prin metode specifice, recuperarea stimulează circulația și regenerarea țesuturilor, scurtând perioada de recuperare. - Îmbunătățirea coordonării și echilibrului:
Exercițiile funcționale refac propriocepția, prevenind astfel noi accidentări.
Tipuri de recuperare medicală
- Terapia fizică: Include exerciții pentru întărirea mușchilor și ligamentelor, precum și tehnici de restabilire a mobilității.
- Fizioterapia: Proceduri precum electroterapia, ultrasunetele, crioterapia sau termoterapia sunt folosite pentru a reduce durerea, inflamația și pentru a stimula vindecarea.
- Masajul terapeutic: Ajută la reducerea tensiunii musculare și la îmbunătățirea fluxului sangvin în zona afectată.
- Kinetoterapia: Programele personalizate includ exerciții de întindere, rezistență și echilibru pentru reeducarea articulației.
- Ortezele și dispozitivele de susținere: Acestea stabilizează articulația în fazele inițiale de recuperare, prevenind mișcările care ar putea provoca leziuni suplimentare.
Prevenția entorselor
Deși nu toate entorsele pot fi prevenite, anumite măsuri vă pot ajuta să reduceți riscul:
1. Încălzirea înainte de activitate: Faceți exerciții de încălzire pentru a pregăti mușchii și ligamentele înainte de sport sau alte activități intense.
2. Încălțăminte adecvată: Purtați pantofi care oferă suport corespunzător, mai ales în timpul activităților sportive.
3. Întărirea musculaturii: Exercițiile de forță și echilibru pot ajuta la susținerea articulațiilor și la reducerea presiunii asupra ligamentelor.
4. Atenția la terenul de joc: Evitați suprafețele alunecoase sau neregulate care cresc riscul de cădere.
5. Echipament de protecție: Utilizați orteze sau alte dispozitive de susținere dacă aveți un istoric de entorse repetate.
Complicațiile entorselor
Dacă entorsa nu este tratată corespunzător, pot apărea complicații pe termen lung:
- Instabilitate cronică: Articulația poate deveni slabă și predispusă la noi entorse.
- Durere cronică: Inflamația persistentă poate duce la disconfort pe termen lung.
- Artrită post-traumatică: Leziunile repetate ale articulației pot contribui la dezvoltarea artritei.
Când este necesar să consultați un medic?
Deși multe entorse de gradul I pot fi tratate acasă, este important să consultați un specialist dacă:
- Durerea este severă și persistă mai mult de câteva zile.
- Articulația pare instabilă sau nu puteți suporta greutatea pe ea.
- Umflătura și vânătăile nu se reduc după 48 de ore.
- Aveți amorțeală sau furnicături în zona afectată.
Entorsa este o leziune comună, dar care necesită atenție și tratament adecvat pentru a preveni complicațiile pe termen lung. Cu un diagnostic corect și o abordare terapeutică adecvată, majoritatea entorselor se vindecă complet, permițându-vă să reveniți la activitățile normale. Respectarea măsurilor de prevenție și consultarea unui specialist în caz de probleme mai grave sunt pași esențiali pentru a menține sănătatea articulațiilor.