Artroza este cea mai frecventă afecțiune articulară din lume, ocupând locul al doilea în ierarhia bolilor cronice, după bolile cardiovasculare ischemice. Este o afecțiune degenerativă care produce degradarea progresivă a cartilajului articular, urmată de modificări ale întregii articulații: os, sinovie, capsulă și mușchi. Simptomele principale sunt durerea și redoarea articulară, care reduc semnificativ calitatea vieții și capacitatea funcțională. Recuperarea medicală poate ameliora durerea, crește mobilitatea și încetini progresia bolii.
Artroza este o afecțiune degenerativă a articulațiilor, caracterizată prin degradarea progresivă a cartilajului articular, urmată de modificări ale osului subcondral, sinoviei și țesuturilor periarticulare, cu durere și limitarea mobilității.
- Ce se întâmplă în articulație în artroză
- Articulațiile cel mai frecvent afectate
- Cauzele și factorii de risc
- Simptomele artrozei
- Stadiile artrozei
- Obiectivele recuperării medicale
- Metodele de tratament și recuperare
- Întrebări frecvente
Ce se întâmplă în articulație în artroză?
Cartilajul articular este un țesut specializat care acoperă suprafețele osoase ale articulației, reducând fricțiunea și absorbind șocurile. În artroză, acest cartilaj se degradează progresiv, până la dispariție completă în stadiile avansate.
Cartilajul articular sănătos nu conține vase de sânge sau nervi. Se hrănește prin difuzie din lichidul sinovial, al cărui rol este tocmai de a nutriți cartilajul și de a lubrifia articulația. Când cartilajul se degradează, suprafețele osoase intră în contact direct, producând durere, inflamație și modificări structurale progresive ale întregii articulații.
Procesul implică mai mult decât cartilajul. Osul subcondral se îngroașă și formează osteofite (excrescențe osoase). Membrana sinovială se inflamează. Capsula articulară se rigidizează. Musculatura periarticulară slăbește prin inactivitate. Toate aceste modificări se amplifică reciproc, accelerând evoluția bolii.
Articulațiile cel mai frecvent afectate
Artroza poate afecta orice articulație, dar unele sunt mai vulnerabile prin solicitarea mecanică la care sunt supuse sau prin particularitățile lor anatomice:
Cea mai frecventă localizare. Articulația suportă de 3 până la 5 ori greutatea corpului la mers și până la 7 ori la urcat scări. Gonartroza este principala indicație pentru proteza de genunchi.
Coxartroza produce durere în zona inghinală sau fesieră și limitarea rotației. Este cauza principală a protezei de șold la persoanele peste 60 de ani.
Artroza interfalangiană și rizartroza (baza degetului mare) afectează dexteritatea și activitățile zilnice. Degetele pot prezenta noduli Heberden sau Bouchard.
Spondiloza cervicală și lombară produc durere, rigiditate și, prin compresia structurilor nervoase, amorțeală sau furnicături la membre.
Artroza articulației metatarsofalangiene a halucelui produce halux valgus dureros. Afectează mersul și alegerea încălțămintei.
Mai rar afectat de artroză primară, dar frecvent în urma unor traumatisme sau intervenții chirurgicale anterioare la nivelul articulației glenohumerale.
Cauzele și factorii de risc ai artrozei
Artroza nu are o singură cauză. Este rezultatul interacțiunii dintre factorii mecanici, genetici, metabolici și inflamatori:
Simptomele artrozei
Durerea și redoarea articulară sunt simptomele principale ale artrozei. Durerea se agravează la efort și se ameliorează la repaus, cel puțin în stadiile incipiente. Redoarea matinală durează, de obicei, mai puțin de 30 de minute.
Simptomele variază în funcție de articulația afectată și de stadiul bolii:
- Durere articulară care apare sau se accentuează la efort și se ameliorează la repaus (în stadiile incipiente).
- Redoare articulară matinală sau după perioade de inactivitate, care cedează după câteva minute de mișcare.
- Cracmente sau senzație de frecare la mișcarea articulației afectate.
- Limitarea progresivă a amplitudinii de mișcare.
- Umflarea articulației în perioadele de acutizare, produsă prin reacție inflamatoare sinovială.
- Slăbiciunea musculaturii periarticulare prin inactivitate și prin inhibiție reflexă produsă de durere.
- Deformarea articulației în stadiile avansate: noduli, devieri axiale, atrofie musculară vizibilă.
Stadiile artrozei
Artroza evoluează în 4 stadii, clasificate radiologic după gradul de îngustare a spațiului articular și prezența osteofitelor:
Obiectivele recuperării medicale în artroză
Recuperarea medicală nu poate regenera cartilajul distrus, dar poate ameliora semnificativ simptomele, poate crește funcționalitatea și poate încetini progresia bolii. Obiectivele programului de recuperare sunt:
Reducerea durerii articulare prin fizioterapie, terapii fizicale și kinetoterapie adaptată, fără a recurge la analgezice în exces.
Reducerea episoadelor inflamatorii acute și a rigidității articulare prin metode fizicale și exerciții de mobilizare.
Refacerea și menținerea amplitudinii de mișcare a articulației afectate prin kinetoterapie și terapie manuală.
Întărirea musculaturii periarticulare reduce stresul mecanic pe articulație și compensează parțial pierderea suportului cartilajului.
Exercițiul fizic regulat, controlul greutății și terapiile biologice (PRP, acid hialuronic) pot încetini degradarea cartilajului.
Reluarea activităților profesionale și sociale, adaptarea programului de viață la capacitățile funcționale ale pacientului.
Metodele de tratament și recuperare în artroză
Tratamentul artrozei este multimodal. Nicio metodă singulară nu produce rezultate complete. Combinarea terapiilor produce cele mai bune rezultate, adaptate stadiului bolii și articulației afectate:
Kinetoterapia este tratamentul de bază în artroză. Exercițiile de tonifiere musculară periarticulară reduc stresul mecanic pe articulație și ameliorează durerea. Exercițiile de mobilizare mențin amplitudinea de mișcare și previn rigidizarea capsulei articulare. Exercițiile în apă (hidroterapia) sunt indicate când durerea limitează exercițiile pe uscat.
Programul este individualizat în funcție de articulația afectată, stadiul bolii și nivelul de activitate al pacientului. Aflați despre kinetoterapia individuală la Koly Medical →
Terapia TECAR reduce durerea și îmbunătățește circulația la nivelul articulației afectate, cu acțiune în profunzime asupra cartilajului și a țesuturilor periarticulare. Electroterapia (TENS) reduce durerea prin blocarea transmiterii semnalelor nociceptive. Ultrasunetele terapeutice reduc inflamația sinoviei și îmbunătățesc metabolismul cartilajului. Laserul de înaltă intensitate (HILT) stimulează regenerarea tisulară.
Citiți despre terapia TECAR și indicațiile sale → | Electroterapie la Koly Medical →
Infiltrațiile intraarticulare cu PRP (Plasmă Bogată în Plachete) stimulează regenerarea cartilajului prin factorii de creștere eliberați de plachete. Produc ameliorare semnificativă a durerii și îmbunătățesc funcția articulară, în special în stadiile 1 și 2 ale artrozei. Efectele se resimt la 4 până la 8 săptămâni după administrare.
Infiltrațiile cu acid hialuronic refac vâscozitatea lichidului sinovial, reduc fricțiunea dintre suprafețele articulare și ameliorează durerea pe termen mediu. Aflați mai multe despre infiltrațiile cu PRP → | Infiltrații cu acid hialuronic →
Masajul musculaturii periarticulare reduce contracturile și tensiunea musculară care contribuie la durerea din artroză, îmbunătățește circulația locală și pregătește musculatura pentru exercițiile de kinetoterapie. Este indicat mai ales în artroze de genunchi, șold și coloană vertebrală. Mai multe despre masajul terapeutic →
Scăderea în greutate este cea mai eficientă intervenție în gonartroza și coxartroza la pacienții supraponderali. Fiecare kilogram pierdut reduce cu 3 până la 5 kg forța pe articulațiile genunchilor. Activitatea fizică regulară cu impact redus, mers pe jos, înot, ciclism, menține musculatura și reduce progresia bolii. Evitarea activităților cu impact ridicat și a solicitărilor repetitive ale articulației afectate reduce durerea și uzura cartilajului rezidual.
Întrebări frecvente despre artroză
Artroza se vindecă complet?
Nu. Cartilajul articular degradat nu se regenerează spontan. Tratamentul poate ameliora durerea, crește mobilitatea și încetini progresia bolii, dar nu poate recupera cartilajul pierdut. Aceasta este motivul pentru care tratamentul precoce, înainte de degradarea avansată, produce cele mai bune rezultate pe termen lung.
Exercițiul fizic este benefic sau dăunător în artroză?
Exercițiul fizic adaptat este benefic și recomandat în artroză. Activitățile cu impact redus, mersul pe jos, înotul și ciclismul, ntrețin musculatura periarticulară, îmbunătățesc nutriția cartilajului prin stimularea producerii de lichid sinovial și reduc durerea. Sedentarismul agravează artroza prin slăbirea musculaturii și creșterea în greutate. Evitați doar activitățile cu impact ridicat sau repetitive pe articulația afectată.
Când este necesară operația de protezare în artroză?
Protezarea articulară este indicată în stadiul 3 și 4 de artroză, când durerea este severă, persistentă și nu mai răspunde la tratamentul conservator, când mobilitatea este sever limitată și calitatea vieții este semnificativ afectată. Decizia chirurgicală aparține medicului ortoped, după evaluarea completă a pacientului.
Infiltrațiile cu PRP ajută în artroză?
Da, în stadiile 1 și 2. Studiile clinice arată că PRP produce ameliorare a durerii și îmbunătățirea funcției articulare comparabilă sau superioară acidului hialuronic în artrozele de genunchi. Efectele maxime se resimt la 2 până la 3 luni după administrare și pot dura 6 până la 12 luni. Nu înlocuiesc kinetoterapia, ci se combină cu aceasta.
Artroza mâinii poate fi tratată?
Da. Kinetoterapia mâinii, fizioterapia, atele funcționale și modificarea activităților zilnice reduc durerea și mențin dexteritatea. Infiltrațiile cu corticosteroizi sau PRP pot fi indicate în perioadele de acutizare. Artroza mâinii progresează lent și mulți pacienți mențin o funcție acceptabilă prin programe de recuperare regulate.
Suplimentele de glucozamină și condroitină ajută în artroză?
Evidențele clinice sunt mixte. Unele studii arată o ameliorare modestă a durerii la pacienți cu artroză moderată, în special la genunchi. Nu înlocuiesc fizioterapia și kinetoterapia, care au eficiență demonstrată. Dacă doriți să le folosiți, discutați cu medicul specialist înainte de a le include în planul de tratament.
Informațiile din acest articol au caracter general și educativ. Nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Adresați-vă unui medic specialist reumatolog sau ortoped pentru un diagnostic corect și un plan de tratament individualizat.