Sciatica

Sciatica este denumirea folosită pentru durerea la nivelul membrului inferior, determinată de iritarea sau compresia nervului sciatic. Nervul sciatic este cel mai mare nerv din organism. Se formează prin unirea fibrelor din 5 rădăcini nervoase aflate la nivelul coloanei vertebrale, din segmentul lombar (începând de la L4) și din cel sacral (până la S3), iar traiectul lui ajunge până în călcâi. Există doi nervi sciatici, câte unul pe fiecare picior.

Durerea din sciatică pornește din partea de jos a spatelui, radiază spre fesă și traversează piciorul. Nu orice durere de spate sau orice durere care radiază de-a lungul piciorului înseamnă însă sciatică,de aceea este importanta prezentarea la medic.

Sciatica este determinată de compresia rădăcinilor nervoase care formează nervul sciatic. Cel mai des, compresia are loc la nivelul coloanei lombare, în canalul spinal sau în foramenul intervertebral, dar se poate produce și la nivelul pelvisului sau al fesei.

Cele mai frecvente cauze

• Hernia de disc lombară – poate comprima una sau mai multe dintre rădăcinile nervoase L4-S3. Cel mai des sunt afectate rădăcinile L5 și S1. Compresia poate fi directă sau prin inflamație și poate afecta un picior sau, mai rar, ambele (sciatică bilaterală).
• Degenerarea corpilor vertebrali (osteoartrita) – degradarea țesuturilor coloanei lombare poate comprima sau irita rădăcinile nervului, iar discurile degenerate pot elibera proteine inflamatorii.
• Stenoza spinală lombară – îngustarea canalului spinal, relativ frecventă la persoanele peste 60 de ani.
• Spondilolisteza – alunecarea unei vertebre după o fractură de stres (accidente, traumatisme sportive, căzături, ridicarea de greutăți). Poate provoca sciatică bilaterală și este mai frecventă la tineri.
• Lezarea traumatică a nervului sciatic – de exemplu fracturi ale capului femural sau traumatisme ale pelvisului.

Cauze mai puțin frecvente

• boala Paget osoasă;
• afectarea nervilor asociată diabetului (neuropatie diabetică);
• tumori spinale, primare sau secundare;
• hematoame sau abcese;
• sindroame paraneoplazice neuropatice.

Factori de risc

• Vârsta: sciatica este mai frecventă între 30 și 50 de ani, iar modificările coloanei legate de vârstă (hernii de disc, pinteni osoși) o pot favoriza.
• Obezitatea: greutatea mare pune presiune excesivă pe coloană.
• Ocupația: ridicarea de greutăți mari sau șofatul pe perioade lungi pot contribui în timp la probleme ale coloanei.
• Diabetul: există un risc mai mare de deteriorare a nervilor.
• Sedentarismul: statul prelungit pe scaun afectează coloana lombară și picioarele.
• Fumatul: este asociat cu un risc moderat mai mare de sciatică. Renunțarea la fumat tinde să calmeze sciatica, fără să o elimine complet.

Consultul neurologic,neurochirurgical,recuperare medicala

RMN coloana lombosacrata

EMG la recomandarea neurologului/neurochirurgului

Se recomandă tratarea sciaticii într-un stadiu cât mai incipient, pentru a evita progresia simptomelor. Tratamentul poate fi nechirurgical, recomandat primul, sau chirurgical.

Tratament nechirurgical

Include exerciții fizice sau întinderi, fizioterapie și kinetoterapie, electroterapie și masaj. Una-două zile de repaus la pat pot aduce o ușurare a durerii, dar poziția șezut sau culcat nu este recomandată pe termen lung. Ea poate slăbi mușchii care susțin coloana și poate crește rigiditatea, ceea ce agravează durerea și prelungește recuperarea.

Aplicarea de căldură (pentru unele persoane) sau de rece (pentru altele) poate reduce durerea prin diminuarea contracturii musculare (termoterapie).

Tratament chirurgical

Intervenția chirurgicală se recomandă atunci când cauza este severă sau când apar deficite neurologice progresive, precum slăbiciunea piciorului, iar compresia nervoasă este severă. Alegerea tratamentului se face individual, împreună cu medicul.

Ameliorarea sciaticii poate dura 4-6 săptămâni. În aproximativ 33% dintre cazuri, simptomele pot persista până la 1 an, iar dacă apar deficite neurologice, acestea pot dura mai mult.